Linux Manjaro

Linux Manjaro

Recitind articolul, am observat o adevărată proliferare a numelui "Ubuntu". De el nu poți scăpa. A ajuns sinonim cu Linux. Până șî Microsoft îl iubește. Dar noi vorbim aici despre MANJARO.

În așteptarea noii versiuni de Ubuntu ce va fi lansată în luna octombrie, am avut curiozitatea de a vedea ce mai e nou, în afara "spațiului Ubuntu", în lumea distribuțiilor de Linux. Aș putea ține o întreagă dizertație despre cum Linux înseamnă, în mare, Ubuntu în ziua de azi. Dacă cineva are, la un moment dat, ideea să încerce Linux, în 90% dintre cazuri va ajunge să-și instaleze Ubuntu sau derivatul său Linux Mint. Cu toate astea, la o privire fugară în situl Distrowatch, observăm pe locul trei în top, undeva între Debian și Ubuntu (da, Ubuntu e pe 4!) o distribuție care se cheamă "Manjaro".

Topul e alcătuit pe baza numărului de vizite zilnice pe care le primește pagina unei distribuții Linux din situl Distrowatch, într-o anumită perioadă de timp. Manjaro se află așadar pe locul 3 în ceea ce privește ultimele 6 luni, iar în topul ultimelor 7 zile se află chiar pe locul 2, după Linux Mint.

Intrigat de acest succes, am decis să renunț, cel puțin temporar la Ubuntu și să încerc Manjaro. Nu am fost dezamăgit deloc. Am instalat varianta KDE.

Manjaro este bazat pe o altă distributie vestită, Arch Linux, așa cum Linux Mint derivă din Ubuntu. Dacă Linux Mint aduce doar schimbări de înfățișare lui Ubuntu, cu Manjaro lucrurile stau un pic altfel. Arch Linux reprezintă doar o bază pe care se poate clădi mai departe. Instalarea Arch Linux se face bucățică cu bucățică, pe baza unui lung proces ce implică munca cu terminalul și folosirea a nenumărate utilitare și comenzi, începând cu cele de partiționare a discurilor, de instalare de pachete, de instalare a kernelului, a programului de bootare si așa mai departe. Nu este la îndemâna oricui, nici măcar a "veteranilor" Linux. Manjaro adaugă însă partea lipsă, un program de instalare "normal", grafic, ușor de utilizat și un Linux gata "clădit", la "cutie", gata de funcționare în doi timpi și trei mișcări.

Spre surprinderea mea, am reușit în timp destul de scurt să instalez și să configurez atât sistemul de operare, căt și restul programelor ce mă interesau. Asta cu atât mai mult cu cât unele programe nu le-am găsit până acum decât pe Ubuntu! Spre surprinderea mea am dat de ele și în Manjaro, ba chiar mai ușor decât în Ubuntu.

M-a impresionat și documentația pe care Manjaro și Arch o oferă, plus un forum la fel de "tare" ca cel al Ubuntu. După cum stă treaba, o să ma plictisesc greu de ele.

This article is my 8th oldest. It is 445 words long, and it’s got 0 comments for now.