Secretul pizzei

Secretul pizzei

În seara aceasta îmi omoram ca de obicei timpul liber uitându-ma pe Facebook. La un moment dat zăresc o postare (mai exact o redistribuire) a cuiva în care era dezvăluită rețeta delicioasei pizza Capriciosa. Dacă sunteți curioși, link-ul e aici.

Toate ar fi bune și frumoase, dar în calea preparării unei pizze delicioase în condițiile oferite de bucătăriile noastre de bloc stau obstacole insurmontabile: temperatura și construcția cuptorului de aragaz.

Probabil v-ați întrebat de ce o pizza preparată în casă are blatul atât de uscat și un gust diferit de cea de la pizzerie. Răspunsul: cuptoarele noastre cu care facem prăjituri și mâncăruri delicioase sunt total inadecvate pentru pizza. Atât cuptorul de aragaz cât și cel cu microunde.

Primul care mi-a dat acest răspuns a fost un prieten, bucătar de meserie, acum câțiva ani. În seara asta m-am hotărât să mă documentez un pic. Zece minute de "googlit" au fost de ajuns sa-mi fac o idee. Am intrat pe câteva situri HoReCa ce vând echipamente de profil, am răsfoit specificații și m-am uitat la fotografii și m-am edificat oarecum.

Cuptoarele de pizza trebuie să asigure o temperatură de minim 350 grade, însă temperatura de coacere poate urca și peste 400 de grade. Cuptorul trebuie să asigure o temperatură uniformă, astfel încât se folosesc materiale refractare la căptușirea sa (nu tablă ca în cuptorul de aragaz) În acest fel pizza se rumenește corespunzător și, timpul de coacere fiind mai scăzut, blatul nu se va usca. Legumele și carnea vor arăta altfel și vor avea alt gust.

Un cuptor de aragaz de abia poate să asigure o temperatură maximă de un pic mai mult de 200 de grade, iar uniformitatea temperaturii - mai bine nu vorbim. De câte ori plăcinta nu s-a ars dezastruos lipindu-se de fundul tăvii?

Există cuptoare cu lemne și electrice. Nici unul nu se pot instala într-o bucătărie de bloc. De cuptor cu lemne nu mai vorbim Chiar și pentru cel electric tot trebuie aprobare de la pompieri și contract separat cu furnizorul de electricitate, pentru alimentare trifazată (cuptorul consumă undeva la 10 kW!).

Rămân două alternative: Prima folosită chiar de inventatorii pizzei la vremea respectivă. Da, cuptorul cu lemne în care bunica cocea pâine are toate șansele să fie ok. Cred că și un țest mai solid ar fi ok pentru o pizza mai bună decât cea făcută la aragaz sau microunde. La țară oamenii știau ce le trebuie pentru o mâncare bună.

De aceea există de vânzare astfel de cuptoare care se pot instala în curtea proprie

25.jpg

A doua am găsit-o întâmplător. Un cuptoraș electric mititel pentru o pizza la fel de mică (din păcate nu mai dau de el, dar există)

This article is my 7th oldest. It is 446 words long, and it’s got 0 comments for now.